Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a participat, în zilele de 15 și 16 iunie, la Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, care s-a desfășurat la Cartierul General al Alianței de la Bruxelles.

Agenda discuțiilor și a consultărilor aliate a fost orientată spre finalizarea pachetului substanțial de decizii care va fi aprobat la Summit-ul NATO de luna viitoare, care se va desfășura la Vilnius în Lituania.

Prima zi a reuniunii a debutat cu o sesiune informală privind angajamentul cu industria de apărare transatlantică, inclusiv din România, în vederea explorării posibilităților prin care NATO, în mod colectiv, poate sprijini eforturile naționale și ale industriei pentru creșterea capacității de producție a industriei de apărare aliate, consolidarea lanțurilor de aprovizionare, asigurarea securității lor, precum și deblocarea barierelor de cooperare.

Comisia NATO - Ucraina a oferit prilejul unui schimb substanțial de opinii cu ministrul apărării Oleksii Reznikov privind evoluțiile de securitate în contextul războiului de agresiune condus de Rusia în Ucraina, dar și aspecte ce țin de continuarea sprijinului internațional oferit Ucrainei în demersurile sale legitime de apărare a suveranității, independenței si integrității teritoriale. La reuniune au mai participat ministrul apărării din Suedia și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate Josef Borell. Oficialul român a reiterat sprijinul multidimensional al  României pentru  Ucraina, în coordonare cu aliații și a condamnat atacurile recente ale Rusiei împotriva infrastructurii  civile.

Cea de-a doua zi a reuniunii a început cu o sesiune a Consiliului Nord-Atlantic dedicată posturii de descurajare și apărare. Discuțiile au inclus aspecte relevante pe acest palier, în pregătirea pachetului de decizii importante care vor fi aprobate de șefii de stat și de guvern la Summit-ul NATO de la Vilnius.

„Am subliniat importanța susținerii demersurilor pentru continuarea adaptării posturii colective a NATO, în vederea contracarării tuturor amenințărilor, în special a celor din partea Federației Ruse, precum și necesitatea consolidării securității în regiunea Mării Negre, pe flancul estic. Totodată, am evidențiat necesitatea adoptării unor decizii substanțiale la Summit-ul de la Vilnius, mai ales în ceea ce privește capacitatea Alianței de a avea un răspuns adecvat provocărilor generate de actualul context de securitate, inclusiv prin adoptarea și implementarea eficientă a noului concept NATO privind apărarea și descurajarea. Am mulțumit aliaților pentru mobilizarea fără precedent imediat după debutul războiului de agresiune al Federației Ruse în țara vecină, Ucraina, pentru contribuțiile substanțiale cu trupe de pe teritoriul național, subliniind faptul că toate aceste forțe aliate demonstrează unitate și o postură colectivă de descurajare și apărare credibilă”, a transmis secretarul de stat Simona Cojocaru.

Oficialul român a evidențiat, în intervenția sa, relevanța obținerii unui acord pentru un angajament sporit privind asigurarea resurselor alocate apărării post-2024, care să prevadă alocarea unui prag minim de 2% din PIB pentru apărare. La nivel național, România nu doar că a îndeplinit reperul de 2% din PIB pentru al șaselea an consecutiv, dar a alocat, începând cu acest an, 2,5 % din PIB pentru apărare.

Reuniunea s-a încheiat cu formatul Grupului de planificare nucleară, prilej cu care au fost abordate aspecte privind evoluțiile la nivel global pe această  dimensiune și implicațiile pentru postura și politica nucleară a NATO. Discuțiile au vizat inclusiv evoluțiile privind retorica nuclear agresivă și iresponsabilă a regimului de la Kremlin.