Marcăm astăzi 19 ani de la momentul accederii cu drepturi depline în cea mai puternică alianță politico-militară din lume, o alianță fundamentată pe valori comune universale, precum democrația, drepturile omului și statul de drept, și care protejează un miliard de cetățeni și teritoriile națiunilor din care aceștia fac parte.

Începând cu semnarea Tratatului la Washington și ceremonia arborării drapelului la Cartierul General al NATO, în urmă cu 19 ani, istoria consemnează deja momentul de la care România a început să beneficieze de cea mai puternică garanție de securitate pe care ne bazăm în vremuri cum, din păcate, sunt cele pe care le trăim acum, în contextul amenințător creat de agresiunea rusă în Ucraina.

Această zi îmi oferă prilejul și onoarea de a le mulțumi, în primul rând, militarilor. Vă propun să ne îndreptăm gândurile, chiar și pentru câteva clipe, către militarii noștri care se află, în acest moment, în misiuni de luptă și operații în Lituania, Polonia, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, în misiuni individuale în Africa sau Orientul Mijlociu, în misiuni permanente din structura de comandă sau de forțe a NATO din țară și din străinătate, în serviciul de luptă permanent de supraveghere aeriană sau maritimă desfășurat în țară, în servicii de zi și de permanență în unități militare, în exerciții și antrenamente pe terenurile de instrucție sau în baze militare, alături de aliați din Franța, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania și Statele Unite ale Americii.

Contextul de securitate din ultimii ani din regiunea Mării Negre, ce a culminat cu invazia ilegală a Rusiei în Ucraina, a evidențiat emergența unor riscuri și amenințări noi. Acestea au reclamat acțiuni concrete și oportune din partea Alianței Nord-Atlantice, acțiuni în cadrul cărora, având în vedere proximitatea față de această zonă de război, România deține unul din locurile centrale.

Intervențiile Federației Ruse din Georgia, anexarea ilegală a Crimeei și declanșarea războiului de agresiune la adresa Ucrainei, concomitent cu încălcările repetate ale tratatelor încheiate și ordinii internaționale de către regimul de la Moscova, au afectat echilibrul de securitate în regiune.

Din aceste considerente, anii 2014 și 2022 au reprezentat momente de cotitură în abordarea apărării colective la nivelul NATO. Postura militară și atitudinea agresivă a Federației Ruse în recâștigarea statutului de putere globală au avut un impact major asupra securității flancului estic al Alianței. În continuare, instabilitatea mediului de securitate din regiune și asertivitatea Rusiei ne determină să continuăm consolidarea posturii de descurajare și apărare aliată și să conștientizăm consecințele comportamentului acestei națiuni agresoare pe termen mediu și lung.

Încă de la accederea cu drepturi depline în Alianță, România a participat activ la implementarea deciziilor aliate printr-o participare consistentă cu trupe și mijloace la misiunile NATO din Orientul Mijlociu și Balcanii de Vest, cât și în cadrul exercițiilor și aplicațiilor desfășurate în țările aliate și partenere. De asemenea, România și-a  consolidat constant profilul său în NATO, atât prin contribuții conceptuale, cât și pe dimensiunea operațională, deciziile adoptate la nivel înalt, începând din 2014 și până în prezent, regăsind țara noastră printre națiunile ce au propus și au obținut acceptul pentru crearea unei arhitecturi de securitate pe propriul teritoriu, complet integrată în structura de forțe a NATO, începând de la nivel brigadă și până la nivel corp de armată.

În același efort de consolidare a apărării euro-atlantice, în 2015, România a decis participarea la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă, parte integrantă a sistemului NATO, care oferă o capacitate avansată de apărare a populațiilor, teritoriului aliat și a forțelor aliate în fața unui potențial atac cu rachete balistice. Participarea României la dezvoltarea componentei europene, prin găzduirea sistemului de interceptori tereștri AEGIS ASHORE, amplasat la Deveselu, cu scop pur defensiv de apărare a populației, teritoriului și forțelor Europei, reprezintă un succes al țării noastre, care și-a consolidat, astfel, poziția de aliat de încredere.

Aderarea la NATO a adus cu sine schimbări profunde la nivelul organismului militar. Atât România, cât și Alianța Nord Atlantică se pot baza în prezent pe o armată profesionistă, experimentată și exersată în misiuni în teatrele de operații. Mai mult, în baza acordului politic din anul 2015, Armata României parcurge un proces accelerat de înzestrare cu tehnică militară modernă, ritm ce va continua și în anii următori, în baza creșterii bugetului apărării la 2,5 procente din Produsul Intern Brut.

În încheiere, îi asigur atât pe români, cât și pe aliați că NATO poate conta pe România, iar România poate conta pe NATO în eforturile comune și constante de apărare împotriva oricăror tipuri de amenințări prezente sau viitoare!