Ministrul apărării naționale, Vasile Dîncu, a participat, în zilele de 16 și 17 februarie, la reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ale NATO, desfășurată la Cartierul General al NATO.
Agenda discuțiilor a fost orientată spre avansarea procesului de pregătire a pachetului decizional de la summit-ul de la Madrid, programat pentru luna iunie, fiind, totodată, marcată de evoluțiile preocupante de securitate de la frontiera estică a NATO și implicațiile fundamentale pentru securitatea euro-atlantică.
Ministrul Vasile Dîncu a subliniat preocupările României în contextul de securitate determinat de dislocările și atitudinea agresivă a Federației Ruse la adresa Ucrainei cu implicații în toată regiunea Mării Negre.
În context, a exprimat susținerea fermă a Bucureștiului pentru continuarea adaptării și consolidării posturii colective a NATO în special pe întreg flancul estic, în mod particular în regiunea Mării Negre. „Am reiterat necesitatea desfășurării în regiunea Mării Negre a unor structuri operaționale aliate defensive, pe modelul celor deja existente în Polonia și Statele Baltice, care să asigure efortul comun necesar în sprijinul consolidării posturii aliate la nivel regional. Am transmis aliaților că România va menține angajamentul în direcția acestui obiectiv și am exprimat așteptările noastre privind materializarea inițiativei cât mai curând posibil reiterând, totodată, disponibilitatea României de a găzdui o asemenea structură aliată. În context, am adresat multumiri pentru angajamentele Statelor Unite și Franței în sprijinul securității României și la Marea Neagră și am transmis statelor NATO invitația de a contribui la proiectul grupului de luptă din România“, a declarat ministrul Vasile Dîncu.
În cadrul discuțiilor privind viitorul Concept Strategic al NATO, oficialul român a subliniat relevanța definirii riscurilor și amenințărilor cu care Alianța se confruntă, accentuând importanța apărării colective ca sarcină primordială a NATO.
Pe fondul evoluțiilor îngrijorătoare de securitate de la granițele Ucrainei, sesiunea comună cu miniștrii apărării din Ucraina și Georgia a transmis un semnal puternic privind susținerea aliată pentru cei doi parteneri importanți ai NATO.
De asemenea, ministrul Dîncu a reiterat angajamentul României privind alocarea nivelului de minim 2% din PIB pentru apărare și a menționat, de asemenea, susținerea pentru implementarea sarcinii vizând extinderea finanțării comune, ca vector important în susținerea obiectivelor privind consolidarea posturii colective de descurajare și apărare.
Ministrul român al apărării a reiterat sprijinul ferm pentru suveranitatea, independența și securitatea celor două state partenere. În context, a exprimat necesitatea aprofundării dialogului și cooperării, cu accent pe sprijinul practic pentru Kiev și Tbilisi, pe componenta de dezvoltare a capacității de apărare și a rezilienței. În mod particular, ministrul Dîncu a sprijinit organizarea unei sesiuni comune cu Georgia și Ucraina în contextul summit-ului NATO de la Madrid, din iunie 2022.
În cadrul discuțiilor dedicate cooperării NATO - UE, ministrul român al apărării a transmis că este necesară consolidarea parteneriatului strategic de o manieră pragmatică în vederea asigurării complementarității și coordonarea eforturilor. Astfel, a subliniat importanța sinergiei în planul evaluărilor și perspectivelor din cadrul celor două documente majore de planificare strategică la nivelul NATO și UE, respectiv Busola Strategică și Conceptul Strategic NATO.
Oficialul român a susținut oportunitatea extinderii paletei de cooperare NATO - UE pe domenii precum: contracararea amenințărilor cibernetice și hibride, creșterea rezilienței și tehnologii emergente. De asemenea, a fost exprimată susținerea pentru adoptarea cât mai curând posibil a Declarației NATO - UE.
În marja ministerialei apărării NATO, ministrul apărării Vasile Dîncu, a semnat, din partea României, scrisoarea de aderare la proiectul NATO Air Battle Decisive Munitions (ABDM), dezvoltat de către Divizia de Investiții pentru Apărare a NATO (IS-DI). Cu acest prilej, ministrul apărării a arătat că aderarea la acest proiect va contribui la eficientizarea proceselor de achiziție, prin programe comune, și la creșterea interoperabilității.