PRIORITĂȚILE ROMÂNIEI ÎN DOMENIUL APĂRĂRII ÎN CONTEXTUL EVOLUȚIILOR DE SECURITATE DIN REGIUNEA EXTINSĂ A MĂRII NEGRE

Doamnelor și domnilor,

Sunt onorat de privilegiul de a mă adresa unei audiențe atât de distinse, vă urez bun-venit la București.
Consider că reuniunea de astăzi ne oferă posibilitatea de a discuta aspecte esențiale legate de situația de securitate actuală din zona noastră și din afara acesteia, precum și de a ne împărtăși viziunea asupra modalităților de a le aborda, prin prisma politicii naționale de apărare, ca o contribuție la eforturile comune ale comunității internaționale de a face față amenințărilor și provocărilor actuale.
Aș dori să fac referire la câteva aspecte-cheie privind, în primul rând, caracteristicile specifice ale mediului nostru de securitate regională și impactul acestora asupra gândirii noastre srategice. Totodată, voi încerca să prezint perspectiva noastră privind legătura existentă între acele provocări și procesele de transformare care au loc la nivelul NATO și UE, precum și impactul acestora asupra diferitelor acorduri regionale.
Astfel, la prima vedere, aș putea spune că, în lumea zilelor noastre, mai mult ca oricând, o abordare integrată și pluridimensională a problematicii de securitate este esențială în garantarea unor șanse mari de succes când se pune problema implementării obiectivelor noastre naționale de securitate și apărare și a promovării valorilor comune ale comunității europene și euroatlantice.
Din punct de vedere geografic, țara noastră se situează atât în regiunea extinsă a Mării Negre, cât și zona de sud-est a Europei și, în consecință, profilul nostru strategic nu poate fi separat de acestea.
Ca urmare, privim ca pe o responsabilitate a noastră contribuția la stabilitatea și securitatea acestora, care constituie premisele fundamentale ale unei evoluții durabile. Sub acest aspect, noi nu ne limităm doar la a le promova interesele în cadrul forurilor euroatlantice, în calitate de membri NATO și UE, ci contribuim efectiv la creșterea vizibilității regiunii, prin raporturi de cooperare și o abordare unitară și incluzivă. Ca urmare, apreciem că este important să promovăm abordările comune ale acestei probleme, căutând totodată să sporim prezența aliată și pe cea europeană în regiunile respective.
Regiunea extinsă a Mării Negre este actualmente pusă la grea încercare de acțiunile Rusiei, atitudinea dominant-agresivă a acesteia, prezența sa militară în Crimeea, inclusiv cu dislocare de capacități ofensive. Implicarea Federației Ruse în criza ucraineană ilustrează degradarea în cel mai înalt grad a sistemului ordinii europene, cu un puternic impact la nivel global încă din perioada de sfârșit al Războiului Rece, indicând intențiile Moscovei, fundamentate pe o combinație de putere militară clasică și război hibrid și orientate spre restabilirea sferelor sale de influență.
În acest context, situația regională de securitate continuă să fie instabilă și imprevizibilă. Este recunoscut faptul că anexarea ilegală a Crimeei și actuala militarizare a acesteia a modificat ponderea prezenței militare în bazinul Mării Negre, extinzând considerabil zona de acțiune/influență strategică a Rusiei în regiune.
În opinia noastră, trebuie să gestionăm permanent și cu prudență efectele acestei stări de fapt. Din acest punct de vedere, succesul eforturilor noastre concertate presupune două condiții de bază: capacitatea de a prevedea evoluțiile ulterioare, care necesită o abordare aprofundată privind mecanismele de evaluare a situației, la nivel național și internațional și în plus, deținerea mijloacelor și capabilităților adecvate pentru a face față consecințelor, după caz, ce se reflectă astăzi în eforturile considerabile de adaptare, coroborate cu capacitatea noastră de a aborda corect problema transmiterii mesajelor publice dedicate.
Privitor la acest aspect, procesul în derulare de transformare a sistemului de securitate și apărare se numără, la rândul său, printre eforturile generale de adaptare ale Alianței, aspect pe care îl voi aborda mai detaliat ulterior.

Onorată audiență,
Pentru a vă explica mai clar demersurile noastre în materie de securitate și apărare, permiteți-mi să abordez succint elementele-cheie care definesc cadrul politicii noastre de securitate națională și apărare, în forma actuală.
Ar putea părea un demers prea explicativ, care însă ajută la formarea unei imagini mai clare privind eforturile noastre de transformare și adaptare.
Obiectivele politicii noastre de apărare se implementează în baza documentelor de planificare a apărării: Strategia națională de apărare a țării și Programul de guvernare. Aceste documente strategice fundamentează Carta albă a apărării emisă de Ministerul Apărării Naționale, în cadrul căreia sunt specificate următoarele obiective ale politicii de apărare:
Dezvoltarea unor capacități de apărare robuste; Sporirea credibilității la nivel strategic în cadrul NATO și UE; Consolidarea parteneriatelor noastre strategice; Dezvoltarea relațiilor de cooperare internațională; Sprijinirea celorlalte autorități publice în gestionarea situațiilor de urgență.

După cum se poate observa, eforturile noastre sunt orientate atât spre dezvoltarea capacităților naționale, cât și spre implementarea angajamentelor și deciziilor noastre comune asumate în cadrul organizațiilor regionale și internaționale.
În acest sens, un element specific de interes pentru noi este procesul de adaptare a NATO, provenit în urma deciziilor luate în cadrul summit-urilor din Țara Galilor și Varșovia, în baza unei abordări de 360 de grade. Din acest punct de vedere, este în continuare esențial să existe o abordare coerentă în interiorul Alianței a problematicii privind descurajarea și apărarea. Apreciem că eforturile depuse în mod constant în procesul de adaptare trebuie să reprezinte o prioritate pe agenda NATO, alături de eforturile de intensificare a rolului Alianței în proiectarea stabilității.

România și-a asumat un rol activ în cadrul NATO, ca o premisă pentru promovarea intereselor sale naționale la nivelul Alianței și pentru integrarea preocupărilor sale în materie de securitate în procesul decizional al acesteia. Astfel, plusvaloarea adusă de România în cadrul Alianței se măsoară prin participarea la operații militare comune și valorificarea optimă a poziției sale geostrategice dintre Balcanii de Vest și vecinătatea estică, regiunea Mării Negre și Caucazul de Sud.
Cu permisiunea dumneavoastră, subliniez încă o dată faptul că România, ca țară membră NATO situată pe flancul estic al Alianței, a susținut cu consecvență abordarea unitară a prezenței aliate înaintate pe întreg teritoriul flancului estic.
Astfel, urmare a deciziilor Summit-ului NATO desfășurat în 2014 în Țara Galilor, România găzduiește două elemente aliate de comandă și control: Unitatea de Integrare a Forțelor NATO și Divizia Multinațională de Sud-Est, iar de dată mai recentă, Brigada Multinațională asupra căreia s-a convenit în conformitate cu deciziile luate de aliați în 2016, la Varșovia.
În acest context, aș dori să mulțumesc aliaților noștri pentru contribuția adusă la înființarea acestor unități.
Ca aport al său la consolidarea prezenței militare a NATO, România a reușit să creeze o prezență aliată înaintată adaptată în partea sudică a flancului estic, pe toate trei dimensiunile: o brigadă în format multinațional sub comandă românească – menționată anterior – corespunzătoare componentei terestre, Grupul de Lucru pentru Regiunea Mării Negre din cadrul Comandamentului Maritim și, pentru componenta aeriană, misiuni de poliție aeriană întărită, abilitate de contribuțiile Marii Britanii, Canadei și Portugaliei pe toată durata anului 2017.
Salutăm încă o dată aceste inițiative, exprimându-ne totodată speranța că anul viitor se vor alătura și alți aliați pentru a sprijini componenta aeriană a prezenței aliate înaintate adaptate.
Totodată, ca parte a angajamentului nostru față de deciziile aliaților, precum și în sprijinul unei viziuni unitare asupra flancului estic, aș dori să mai menționez faptul că România participă și în cadrul Grupului de luptă sub comandă americană din Polonia, contribuind cu forțe la prezența înaintată întărită. Militarii noștri se află deja în teatru, unde își fac datoria cu onoare.

Doamnelor și domnilor,
Pe lângă aspectele legate de prezența înaintată, țara mea este foarte preocupată de noile amenințări de securitate, fiind implicată activ în efortul aliat de stabilire a rolului NATO în contracararea acestor amenințări și provocări nou apărute la adresa securității statelor aliate – terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, atacurile cibernetice și riscurile de securitate energetică.
În concluzie, aș dori să evidențiez o dată în plus faptul că România sprijină și contribuie la procesul de transformare a Alianței, menit să-i asigure acesteia capacități flexibile, cu reacție rapidă, în măsură să contracareze noile amenințări. Din această perspectivă, România participă la proiectele multinaționale aliate în cadrul Inițiativei de apărare inteligentă și este angajată în elaborarea unor proiecte majore privind capabilitățile, cum ar fi Sistemul aliat de apărare antirachetă, Sistemul de supraveghere terestră al Alianței, Capacitatea aeropurtată de avertizare timpurie a NATO și Capacitatea de transport strategic..
Cea mai puternică influență asupra securității Mării Negre este generată de noua abordare dominatoare și agresivă a Rusiei în relația cu vecinii și față de NATO și UE.
Anexarea ilegală a Crimeei de către Federația Rusă și implicarea acesteia în conflictul din estul Ucrainei au generat transformări și provocări majore la nivelul realității strategice a Mării Negre, dar și noi amenințări la adresa statelor riverane.
Regiunea extinsă a Mării Negre a devenit în timp recunoscută ca zonă de confruntare între interesele geopolitice ale Occidentului și cele ale Federației Ruse, îndeosebi după dezintegrarea URSS, iar evoluțiile la care am asistat anul trecut au condus la escaladarea acestui conflict.

Onorată audiență,
Situația de securitate din regiune se menține instabilă și imprevizibilă. Este recunoscut faptul că anexarea ilegală a Crimeei și actuala militarizare a acesteia a modificat ponderea prezenței militare în bazinul Mării Negre, extinzând considerabil zona de acțiune/influență strategică a Rusiei în regiune.
Ca urmare, trebuie să transmitem neîncetat mesajul nostru de unitate, solidaritate și fermitate în abordarea provocărilor de securitate conform cu prevederile dreptului internațional.


Vă mulțumesc! Vă stau la dispoziție pentru a răspunde tuturor întrebărilor dumneavoastră.