Palatul Cercului Militar, 6 octombrie 2017

Stimate domnule secretar general adjunct,
Stimate domnule ambasador Klemm,
Onorată audiență,
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,

Sunt deosebit de încântat și totodată onorat să iau cuvântul în deschiderea sesiunilor de astăzi. Aș dori să mulțumesc Institutului Aspen România pentru timpul și efortul dedicate acestui deja tradițional Forum de la București, aflat astăzi la cea de-a șasea ediție, care reunește experți internaționali din domeniul securității și apărării, oficialități guvernamentale, diplomați, precum și reprezentanți ai sectorului privat. Aceasta este într-adevăr o platformă care poate contribui activ la schițarea unor soluții pentru multiplele probleme cu care se confruntă astăzi securitatea globală. Securitatea globală, atât de complexă și dinamică, a devenit o sintagmă care a depășit granițele domeniului militar exclusiv, devenind a tuturor. În acest context, Forumul de la București oferă tuturor participanților oportunitatea deosebită de a avea un dialog convergent la nivel european și transatlantic, în vederea înțelegerii rațiunilor principale aflate la baza acestor preocupări de securitate, dar și a identificării și stabilirii unor politici sustenabile pe termen lung.

Aș dori să vă prezint prioritățile noastre în domeniul apărării, în contextul unui mediu internațional de securitate deosebit de complicat. Evoluția complexă a situației de securitate din regiunea Mării Negre, terorismul transfrontalier, problematica refugiaților, ambițiile nucleare ale Coreei de Nord, extinderea terorismului islamic și agresivitatea Rusiei, existența unor ”puncte fierbinți” precum Siria, Afganistanul sau Africa de Nord, generatoare și exportatoare de instabilitate, având efecte care depășesc cu mult granițele convenționale –sunt numai câteva dintre provocările majore cu care ne confruntăm și care, din nefericire, nu sunt singulare.

Deși, din punct de vedere geografic, ne aflăm la mii de kilometri depărtare de zone de conflict sau criză precum Siria, Irak, Orientul Mijlociu, Afganistan, Africa de Nord și Centrală, din punct de vedere al situației de securitate, acestea ne sunt mult mai apropiate, ca să nu spunem că se află chiar după colț, generând reverberații la nivel social, economic, etnic și religios și sporind exponențial riscurile și amenințările.

Acestea ating niveluri diferențiate și variate și, ca urmare, este necesară o abordare integrată și coordonată din partea diferitelor organizații internaționale, precum și răspunsuri concertate inter-statale, în vederea uilizării eficiente a resurselor financiare și umane. Proiectele de securitate europeană și transatlantică susțin ”proba de foc”, trebuind să-și dovedească forța și relevanța în identificarea unor soluții comune.

Și aici aș dori să insist asupra unui aspect important referitor la situația complexă de securitate cu care ne confruntăm pe flancul de est al Alianței. Suntem fermi susținători ai abordării unitare a acestui flanc, pentru a putea răspunde în mod adecvat nevoilor specifice de descurajare și apărare din zona Mării Negre.

Totodată, România este pe deplin angajată în proiectarea unor linii de acțiune pentru stabilitate. Credem cu tărie că, pe mai departe, trebuie să consolidăm capacitatea de apărare și reziliența partenerilor din vecinătatea noastră, atât de la est, cât și de la sud, în spiritul abordării de 360 de grade.

Apreciem că noua politică europeană de vecinătate, alături de politica de securitate a NATO, trebuie să proiecteze o viziune pe termen lung asupra dezvoltării relațiilor cu statele din vecinătatea Europei și comunitatea euroatlantică, în vederea abordării intereselor comune și a gestionării eficiente a multiplelor provocări la adresa securității aflate pe agenda internațională. În acest context, aș dori să subliniez și importanța majoră a legăturii transatlantice în abordarea tuturor amenințărilor internaționale care afectează atât securitatea statelor membre ale Uniunii Europene, cât și pe cea a țărilor aliate. În plus, la nivelul comunității internaționale, este necesară instituirea unui cadru flexibil de cooperare, care să susțină în continuare – ca obiectiv fundamental – dezvoltarea democrației, a încrederii, stabilității și prosperității în vecinătate.

România, în calitate de membră a Uniunii Europene și a comunității transatlantice, este pe deplin angajată în consolidarea rolului UE la nivel global și în promovarea principiilor euroatlantice, în sensul dezamorsării crizelor și soluționării pe cale pașnică a conflictelor, al asigurării securității statelor membre printr-o solidaritate de tip defensiv și al promovării relațiilor de prietenie și pace, în conformitate cu Carta ONU.

În baza celor asumate în cadrul Summit-ului NATO din Țara Galilor și reiterate la Reuniunea Specială de la Bruxelles de anul acesta, alocarea – în anul 2017 – a procentului de 2% din PIB pentru apărare este un angajament accesibil pentru România, care constituie o bază solidă pentru urgentarea procesului de modernizare a Forțelor Armate Române.

Ne reafirmăm angajamentul de a consolida capabilitățile naționale de apărare, procesele de transformare, modernizare și echipare ale Armatei României, în vederea contracarării eficiente a amenințărilor asimetrice și hibride, de a potența componenta de securitate a parteneriatelor strategice și de a intensifica interoperabilitatea cu celelalte state aliate și partenere din cadrul NATO.

Sub acest aspect, achiziționarea de echipamente de importanță majoră este prioritară și ne exprimăm convingerea fermă că acest proces va genera noi posibilități de cooperare cu companii din industria românească de apărare, care să permită extinderea pe mai departe a investițiilor în sectorul românesc de apărare, în cadrul cooperării internaționale, privind implicarea companiilor internaționale în procesul de privatizare și transfer tehnologic.

În acest sens, toate programele de achiziții în derulare din cadrul Ministerului Apărării Naționale își propun să încurajeze sporirea participării operatorilor economici, ca integratori de produse sau prin asocierea companiilor românești și internaționale.

Din perspectiva experienței mele anterioare ca ministru al economiei, aș dori să menționez faptul că această funcție mi-a oferit posibilitatea de a mă familiariza cu provocările specifice acestui sector, precum și cu nivelul de implementare al diferitelor inițiative.

Precum se știe, ”Programul de guvernare 2017-2020” are o abordare holistică privind politica de apărare și securitatea națională, subliniind importanța revigorării industriei noastre de apărare, obiectiv realizabil prin acțiunea concertată a Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Economiei, dar și cu aportul altor instituții din țară cu responsabilități în domeniul securității naționale.

Doamnelor și domnilor,

Închei prin a evidenția din nou interesul pe care îl manifestă Ministerul Apărării Naționale pentru sporirea implicării industriei naționale de apărare în procesul de înzestrare a Forțelor Armate Române, precum și prin a ne reafirma disponibilitatea de a întreprinde toate eforturile necesare pentru a aduce acest sector la nivelul industriilor de apărare ale țărilor membre NATO și UE.

Iar acest aspect este important din simplul motiv că apărarea începe de acasă și este de datoria noastră să investim în apărare pentru a ne securiza frontierele și a contribui la stabilitatea și securitatea întregii comunități euroatlantice.

Desigur, această agendă este pe cât de ambițioasă, pe atât de complexă și am convingerea că această platformă de discuții reprezentată de Bucharest FORUM va contribui la convergerea eforturilor noastre spre promovarea proiectelor comune de securitate și stabilitate.

Vă mulțumesc!