Consiliul Afaceri Externe (CAE), desfășurat la Bruxelles în zilele de 14 și 15 noiembrie, a dat undă verde procesului de implementare a Strategiei Globale a Uniunii Europene în domeniul apărării și securității și a stabilit direcțiile generale de acțiune pentru dezvoltarea Politicii de Securitate și Apărare Comună (PSAC). Pentru România, a rezultat o dezvoltare extrem de importantă, în care va rămâne activ angajată. O parte dintre deciziile luate vor fi extinse până în 2019, când România își va asuma Președinția Consiliului UE.

În acest context, în urma Reuniunii CAE au rezultat elemente importante, centrate pe definirea nivelului de ambiție al UE pe scena globală de securitate, promovând o abordare cuprinzătoare, integrată, sinergică și în strâns parteneriat cu NATO. Astfel, noul nivel de ambiție este construit în jurul a trei piloni importanți - capacitatea de răspuns la situații de criză și conflict, întărirea capacității de reziliență a partenerilor și, ca element de noutate, protejarea Uniunii și a cetățenilor săi. Totodată, a fost stabilit spectrul de misiuni posibile atât civile, cât și militare, pe care Uniunea le va putea planifica și executa, pornind de la scenarii cu grad de risc ridicat, până la misiuni de consiliere, asistență și dezvoltare. Important este că toate aceste dezvoltări se vor face în colaborare cu NATO și că există voința de a evita clivajele de natură politică din trecut pe aceste teme.

Pentru România, este extrem de importantă maniera în care evoluția PSAC va fi reflectată în acțiunile viitoare ale Agenției Europene de Apărare. În cadrul reuniunii, ministrul apărării naționale a pledat pentru ca industria românească de apărare și sectorul de cercetare tehnologică să aibă șanse de dezvoltare în peisajul european. „Ne vom asigura, împreună cu reprezentanții Ministerului Economiei, că operatorii economici români, mai ales întreprinderile mici și mijlocii, start up-urile, vor valorifica această șansă”, a mai declarat ministrul Motoc.

S-a luat decizia explorării potențialului unei abordări modulare, a unor proiecte și inițiative concrete de colaborare aprofundată în cadrul Cooperării Permanente Structurate. În același context, a fost adoptat un set concret de măsuri pentru dezvoltarea capacităților militare, inclusiv în ceea ce privește utilizarea grupurilor de luptă ale Uniunii Europene (forța de reacție rapidă a UE). S-a decis, de asemenea, adaptarea structurilor de management al crizelor existente la nivelul Serviciului European de Acțiune Externă, pentru a permite optimizarea procesului de planificare civil-militară.

Toate acestea necesită o analiză mai atentă prin prisma implicațiilor pe termen lung. De aceea, M.Ap.N., împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, își propune să lanseze și să dezvolte aceste teme în România. După Summitul UE din luna decembrie a.c., o serie de mese rotunde și dezbateri publice vor fi organizate pentru a explica pe larg aceste decizii.
x x x
În cadrul Consiliului Afaceri Externe, ministrul apărării naționale a participat la următoarele reuniuni:
14 noiembrie - Reuniunea comună a miniștrilor afacerilor externe și apărării, în cadrul căreia au fost discutate propunerile din Planul de implementare a Strategiei Globale a UE pe dimensiunea de securitate și apărare, prezentat de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externă și de securitate.
15 noiembrie - Reuniunea miniștrilor apărării, cu participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, axată pe cooperarea NATO-UE și perspectivele operațiilor și misiunilor PSAC, cu accent pe Libia și operația EUNAVFOR Med Sophia.
15 noiembrie - Reuniunea Comitetului Director al Agenției Europene de Apărare s-a concentrat asupra bugetului EDA pentru anul 2017, cadrului de planificare a activităților pe următorii trei ani (2017-2019), precum și asupra implementării sarcinilor de bază și activităților de viitor ale Agenției, inclusiv în cadrul procesului de implementare a prevederilor Strategiei Globale a UE pentru politica externă și de securitate.

În marja CAE, s-a desfășurat reuniunea în format ”2+2” România-Franța, cu participarea miniștrilor apărării și de externe din cele două state, axată pe modalități concrete de intensificare a cooperării bilaterale și pe teme de actualitate de pe agenda europeană și aliată, inclusiv referitoare la evoluțiile înregistrate în procesele de implementare a deciziilor adoptate la Summit-ul NATO de la Varșovia și a Strategiei Globale a UE în domeniul securității și apărării.